Ziua Sfântului Andrei este celebrată pe 30 noiembrie.
Este o sărbătoare legală în România, ceea ce înseamnă că marea majoritate a oamenilor au liber de la serviciu sau de la școală, iar băncile, birourile guvernamentale și marea majoritate a întreprinderilor private sunt închise.
Sfântul Andrei a fost fratele Sfântului Petru și primul discipol pe care Iisus l-a chemat.
El este, de asemenea, sfântul ocrotitor al României, așadar, el este centrul atenției în cadrul unei mari sărbători.
Există multe superstiții legate de Ajunul Sfântului Andrei în România.
De exemplu, unii cred că cei ce lucrează în această sărbătoare vor avea un an nefavorabil.
Există și câteva superstiții premonitorii legate de fetele care vor să își găsească viitorul soț.
Multe fete pun 41 de boabe de grâu sub pernă, la ora culcării, iar dacă visează peste noapte că cineva este pe cale să le fure grâul, se presupune că aceasta înseamnă că se vor căsători în anul următor.
În unele cazuri, tinerele pun o ramură de busuioc dulce sub pernă în loc de grâu și, iarăși, dacă visează că cineva vrea să fugă pe ascuns cu ramura de busuioc, aceasta înseamnă că se vor căsători în curând.
În unele zone din România, tinerele aprind o lumânare de la Paște și o duc la o fântână, la miezul nopții.
Apoi ele îl roagă pe Sfântul Andrei să le lase să îl zărească pe bărbatul cu care se vor mărita.
Unii oameni îl invocă pe Sfântul Andrei să-i împiedice pe lupi să îi atace, pentru că se spune că lupii pot devora orice animal vor în Ajunul Sfântului Andrei și că, de asemenea, ei vorbesc cu oamenii.
Totuși, se mai spune că orice om va auzi un lup vorbindu-i, va muri.