Pe 24 ianuarie, România sărbătorește Ziua Unirii.
Băncile, birourile guvernamentale și cele mai multe companii private sunt închise de Ziua Unirii, ceea ce înseamnă o zi liberă de la serviciu sau școală, pentru marea majoritate a românilor.
Trebuie subliniat faptul că Ziua Unirii este diferită de Ziua Marii Uniri, o altă sărbătoare legală, sărbătorită în decembrie.
Ziua Unirii este o sărbătoare legală ce comemorează unificarea neoficială a Principatelor Române ale Moldovei și Valahiei, care s-a petrecut în 1859, când Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al ambelor provincii.
Cu trei ani înainte de alegerea lui Cuza, a fost ratificat Tratatul de la Paris, facându-i pe otomani să dețină protectoratul, împreună cu Marea Britanie, Irlanda, Prusia, Imperiul Austriac, Regatul Piedmont-Sardinia și Al Doilea Imperiu Francez.
În ciuda cooperării unei părți așa de mari a Europei, nu toate țările erau dispuse să permită Moldovei și Valahiei să se unească.
În cele din urmă s-a ajuns la un acord, permițând o legătură între cele două țări, dar cerând ca fiecare să aibă tronul și domnitorul ei.
O ambiguitate a pactului a netezit calea unirii Valahiei cu Moldova datorită faptului că nu a impus condiția ca cele două tronuri să fie ocupate de două persoane diferite.
Datorită acestei scăpări, Cuza a fost ales pe tronurile ambelor țări, unindu-le de fapt dar nu și cu numele, astfel încât unele țări nu au recunoscut această unire decât mult mai târziu.
În 1862, cele două principate și-au făcut alianța oficială, devenind Principatele Unite și nucleul României cu Transilvania.
Națiunea unită nu a fost numită oficial România până în 1866,atunci când a fost legiferată o nouă constituție.
În 1881, națiunea a devenit oficial Regatul României.